Dupa aproape o luna in care a mers cu drag la gradi, fiu-meu (4 ani) a inceput sa planga (cu disperare) intr-o dimineata saptamana trecuta ca nu vrea sa ramana la gradinita. Bineinteles ca ne-a ingrijorat aceasta schimbare brusca : s-a intamplat ceva la gradinita - a fost mustrat mai aspru, certat, urecheat??
Misterul a fost rezolvat a doua zi. Educatoarea ne-a spus ca se intelege foarte bine cu Tibi, pana la activitatile de desenat - colorat : cum ii da cartea de colorat si culorile , Tibi incepe sa planga. Ce-i drept nici noi n-am insistat anul trecut pe aceste activitati (abia acum a invatat sa tina creionul corect in mana).
Bineinteles ca toata familia s-a panicat: cum, toti copii stiu sa coloreze si numai baietelul nostru nu?? Trebuie sa intre si el in "tipar"!... am facut investitii masive in truse de creioane, carioci, markere, carti de colorat, de desenat etc...
Nu am nici un repros la adresa educatoarelor (este o gradinita de stat), ba din contra...La prima sedinta cu parintii ne-au povestit ca in anii de gradinita se incearca descoperirea si incurajarea calitatilor native si unice pentru fiecare copil: desen, muzica, activitati practice, sport etc. Iar atunci cand Tibi nu vrea sa coloreze il indruma spre alte activitati.
Dar poate sistemul este gresit. O programa scolara care trebuie parcursa de toti copii inseamna uniformizare. Daca 20 de copii participa la o tema data, ceilalti 2-3 copii care nu au inclinatie catre acea activitate se vor simti exclusi.
Se poate schimba ceva? Sistemul actual de invatamant in gradinita si scoala elementara ii pregateste corect pe copii pentru viitor?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
pledez pentru unicitate
Poate nu e nevoie intotdeauna de acest compromis intre unicitate si uniformizare. Voi reveni cu amanunte despre alte forme de educatie (metode de invatamant alternative).
Trimiteți un comentariu